De ce le pasă românilor mai mult de Notre Dame, decât de cultura din România?

Zilele acestea vuia social media-ul cu zeci de articole despre marea tragedie din Paris. Dar și despre cât de multe companii și personalități mari donau pentru refacerea catedralei Notre Dame, distrusă de incendiu. Companii de renume, precum Luis Vuiton, L’Oreal, Walt Disney, Apple, Ubisoft, au strâns în mai puțin de 24 ore în jur de 1 miliard de euro pentru refacerea bisericii.

Pe scurt, marea tragedie aflați că a lovit doar acoperișul din lemn. Concluziile le puteți trage și voi. Dar asta e un alt topic pe care probabil îl voi dezbate într-o altă zi, intitulat „Miliardul de euro și acoperișul”.

Imagine cu zona afectată – Notre Dame (preluare PROTV).

Bineînțeles, printre mamuții din toată lumea care au donat pentru catedrala Notre Dame, s-au bagat în poza finală și românii de la UiPath, cu 1 milion de euro, Gabriela Firea cu 10% din salariul propriu și Consiliul Județean Cluj cu 100.000 lei. Iar românii au sărit ca arși. Reproșurile și criticile despre aceste donații nu au întârziat să apară:

Jumătate de Românie încă se cacă în fundul curții, iar noi dăm banii francezilor. Biserici, palate și alte clădiri istorice ale României se prăbușesc, iar noi donăm ca fraierii bani francezilor, care și-au băutut tot timpul joc de noi. Școlile și spitalele se prăbușesc peste români, iar noi îmbogățim biserica franceză.

Aș mai adăuga și eu una. Dacă vă mai amintiți, prin 2016, Ministerul Culturii din România a încercat să strângă 6 milioane de euro pentru achiziția Cumințeniei Pământului, opera lui Brancuși. Moștenitorii sculpturii cereau pe atunci 11 milioane de euro. Guvernul s-a angajat să plătească 5 milioane de euro, iar restul de 6 milioane trebuiau strânși printr-o subscribție publică.

La sfârșitul acestei campanii, din subscribția publică au fost strânși aproximativ 1.1 milione de euro. That’s it. Și uite așa achiziția operei de artă nu s-a mai realizat.

Întorcându-ne la Notre Dame. Ce nu au înțeles românii și reproșurile lor, a fost faptul că Notre Dame e un fel de „brand internațional” (să-i zicem așa). Iar mediatizarea lui din ultima săptămână i-au „umflat” și mai mult imaginea și notorietatea. În plus față de acest lucru, donând pentru acest scop nobil, de refacere a catedralei, e ca și cum te-ai pune la masă cu bogații lumii. Adică una e să donezi pentru școala din Pucioasa, a căror elevi își fac nevoile în fundul curții, și alta e să donezi pentru vestita catedrală de peste 800 de ani, Notre Dame, din Paris. Alături de Apple, Ubisfot, Disney, etc. De aici puteți înțelege foarte simplu și lumea în care trăim.

Observați contrastul atât de evident?

În final dacă donezi pentru Pucioasa ești aplaudat doar de copii de acolo și eventual de autoritățile locale. Pentru restul de români, fie nu contează deloc gestul tău, fie îl consideră ceva normal. De ce? Deoarece încă mai sunt alte zeci, sute, mii de școli, spitale și clădiri culturale în aceiași situație. Deci donația ta e frecție la picior de lemn. Indiferent că vorbim de o școală fără WC, indiferent că vorbim chiar de Cazinoul de la Constanța, situația nu se schimbă prea mult.

Și apoi dacă își bagă primarul și restul de consilieri incompetenți mâinile în donația ta? „Că cam așa se face pe la noi”. Dacă clădirea pentru care tocmai ai făcut donația, va fi recondiționată de către o firmă dubioasă a unui apropiat de-al primarului? Cu un contract dubios, cu materiale de proastă calitate (că restul de bani să-i bage în buzunar), iar în doi ani să înceapă din nou să pice bucăți din clădire? Dacă presa va investiga cazul și se va afla alte legături dubioase făcute de alți oameni dubioși și în final ești chemat și tu pe la tribunal pentru declarații?

De ce „fucking shit” să te bagi în toată această mocirlă împuțită tipică țării noastre? Lasă-i pe săracii proști să se fiarbă în sucul lor.

Nu spun că în cazul Notre Dame trebuie să excludem din start „desfrânările” amintite mai sus, ci spun că acolo e un alt nivel de discreție, diplomație și rafinament administrativ.

Eh, de asta Notre Dame și nu Cazinoul de la Constanța.

Brand and quality… that’s all about!

Lasa un comentariu

Logheaza-te pentru a comenta sau plaseaza comentariul ca si Guest
avatar